vineri, 18 ianuarie 2013

tu ai fi zis?

Cine-ar fi zis ca la un ceai povestea va lua viata? Si ca o inima franta va fi incet vindecata? Cuprinsa-n a ei deznadejde,tot sufletu-i ardea, Dar in povesti cu zane demult nu mai credea. Cine-ar fi zis ,ca dupa-atatea lacrimi…multe Va aparea iubirea ,la fel cum dai la-o parte-un munte, De dup-atatea piedici ,si ziduri si bariere, chip sublim cu zambet zdrobeste frontiere? Cine-ar fi zis ca va fi o iarna alba asa cum rar a fost? si-n sufletul acela cald,gasi-va adapost La geam se-aseaza fulgii ,nu corbii de-altadat’ La fel ca-n suflet pacea ce nu-avuse vreodat’ Noi n-am fi zis..dar ce-I aici e mai presus de minte Si pare ca-I raspuns la o ruga fierbinte … Desi nu stim ,simtim in suflete fiorul povestii celor doi ,cantandu`si dorul…

cand iti vine sa...!

Nu vrem sa sune dramatic,nici sa ne plangem,nici sa tipam,nici sa fim furiosi ,dar totusi le facem pe toate... e vorba despre lucrurile "ne-la locul lor" din vietile noastre,care chiar daca am vrea sa le ignoram ,reusim ,o saptamana,doua ,de ce nu noua? ...dar toate gramezile astea zac intr-o camara a inimii noastre .Asemeni unor lucruri deja trecute de termenul de valabilitate,stau morman amintirile,trecutul si nerealizarile noastre acoperite de praf si din cand in cand ,atunci cand viata ne mai ofera cateo lamaie se deschide "cutia Pandorei" cazand gramada peste noi...cruzimea,aroganta,suferinta/durerea,vanitatea,lacomia si gelozia,bolile,lenea,tristetea,teama... Adunatura asta exista in fiecare dintre noi...

miercuri, 7 noiembrie 2012

Condamnari...

E bine sa scriu,pentru ca in realitate prea putini mai citesc si cei care totusi citesc ,citesc pentru ca se incadreaza in una din cele trei categorii despre care voi vorbi. In mod sigur nu sunt singura care respir dar nu suntem sigura ca traiesc,vorbesc si nu sunt sigura ca sunt auzita ,doresc si dorintele ma sufoca, cuget si prea putin practic,planuiesc si planurile sunt imprastiate de vantul schimbarii , impartasesc si nu imi este impartasit in acelasi fel in care eu as vrea sa se intample. Candva am visat si noi la libertatea ne a ne manifesta exact asa cum simtim,am sperat la o lume buna ,care sa ne tolereze si-n schimb am fost condamnati .Cand aud cuvantul condamnat ,de cele mai multe ori trec peste adevaratul sens al cuvantului si imi indrept gandul spre condamnarile sufletului .Inspirat din propria-mi trecere prin lumea,si propriile-mi condamnari am ales sa scriu : ... Condamnatii la singuratate: Cei care traiesc izolati,si nu pentru ca au ales acest drum,ci pentru ca altii i-au ocolit,sau mai rau au fost tradati,atat de tradati incat orice sansa ca sa mai creada in cineva a fost spulberata.Si nu,ei nu sunt niste slabi,niste demni de mila,niste esecuri sau niste lasi.Ei sunt poate cei cu sentimentele cele mai fragile,cei care simt totul la maxim .Ei stiu sa traiasca si sa iubeasca extrem si totusi nu se mai pot ridica ...decat atunci cand cineva le intinde odata o mana,ci de sute de ori aceeasi mana ,rupand blestemul in care s-au scufundat! Condamnatii de ceilalti : In aceasta categorie am intrat si eu si tu.Fiecaruia ni s-a pus macar odata-n viata o eticheta..."uite cum e imbracata aia","i-ote frate si pe aia ce panarama e" ni tu la alaaa ce moaca are!" ,"cum Doamne a putut ala sa sta cu aia atat vremeee?","da' ce-i cu fata aia de se tot "festeste" pe unghii cu albastru-straveziu-azuriu-movuliu ?" Ideea e ca si noi o facem si altii au zis-o despre noi partea nasoala ca e ca unii chiar pun suflet.Si uite-asa mai distrugem o categorie de oameni,si astia sensibili... Si pe astia-i condamnam fara sa le cunoastem substratu'.E bine sa radem de ei pe strada fara sa stim ca poate omul ala a imbracat o haina de la ajutoare .E bine sa o judecam pe fata aia ranita ,care si-a pus sufletul pe tava sa i-o macine un necioplit ,ca de ce s-a dat si ea cu oja cand saraca probabil in lucrurile astea gaseste un refugiu si in momentele astea o fac sa se simta frumoasa. E comod sa condamnam si iubirile fara sa cunoasem sufletele celor doi,fara sa stim cat au asteptat momentul sa fie impreuna,sau cati oameni le-au stat in cale pana sa-si implineasca visul.Iar noi,ii demolam,fie ca ei stiu ce gandim sau vorbim,fie ca nu stiu,sunt condamnati. Condamnatii la viata Despre astia mi-e cel mai usor sa scriu si as scrie la infinit ,probabil pentru ca aici ma incadrez si eu. Astia domle` au pierdut pe undeva sensul vietii si lucrul asta ii roade zi si noapte. Astia domle` si ei ca primii au avut olea' de vise,sperante,nadejdi,credinte si teluri.Astia au pus suflet,au investit in relatii si in oamenii,au luptat pentru principiile lor,pentru binele celor din jurul lor,pentru cariera si viitor.Astia sunt aia energici,care nu se complac in mediocritate ,au tot timpul o activitate sau o idee dar nu tot timpul au cu cine o duce pana la capat. Ei reusesc sa tina stindardul sus si atunci cand corabiile sunt pe cale sa se inece . Dar intervine factorul perturbator! Intr-un nu stiu care ceas totul se naruie,ca au fost luati de prosti,ca au fost prea naivi si prea creduli.Ca` natang e omul care se increde-n om! Si mai dau din coate-olea' ca dade-dade prind alt val pe care sa se-nscrie ,doar ca nu-s asa "surfferi" precum se cred si "pleosc" in oala cu dezamagire. Se trezesc ca relatiile nu`s nicaieri ,visele si asteptarile lor cu privire la lucrurile sufletesti isi mai pierd din importanta pentru ca de atata asteptare s-au plictisit,si se-mpotmolesc in intrebarea :"daca pan'amu nu s-a intamplat,ce-mi garanteaza ca mai tarziu se va inampla?" .Stiu sigur ca in faima ,cariera ,bani nu are rost sa se izoleze pentru ca nu le vor satisface acele porniri pe care le aveau pe la-nceputul trairii adevarate.Le mai trece si cate-un cand ca "vremurile lor de glorie au trecut,si de-acum urmeaza mediocritatea". Da` ei sunt condamnati la viata,drum de intoarcere nu e ,asa ca o poteca de salvare oricum vor gasi . Si chiar daca dimineata nu mai simt acel "damn,I feel so good" merg mai departe. Si chair daca totul se pare ca-i rutina nu pot renunta defintiv la visele lor.Poate se mai mint ca nu mai cred in sclipiri si licurici dar inima lor tanjeste dupa ceva ce au avut candva... trecutul .

vineri, 2 martie 2012

E mult de cand privesc in zare dupa tine,
E mult de cand speranta arde-n mine…
De mult ma mint c-odata va fi bine,
Dar pe strada,iata,nimeni nu mai vine...

Acest lacas,la care voi ii ziceti suflet
E mort! Degeaba vreau sa neg si sa mai cuget
Ca dinlauntrul lui se-aude doar un muget !
Sunt stanse-n el regretele legate-ntr-un buchet .

In el speranta s-a transformat in stare de oftare,
Din el imi vin in gand doar semne de-ntrebare
S-a preschimbat iubirea-n amagire,oare?
Caci am pierdut cam totu-n aceasta asteptare.

Aud la geam un corb ce-mi caraie-o poveste
Si parca stiu ce vrea sa-mi dea de veste
Cand da din aripi si aerul loveste
E semn de moarte,sigur,asa se-ispraveste !

joi, 17 martie 2011

Patzasti ...chiar si primavara

In vremurile nu demult apuse,pe cand scoala reprezenta o prioritate pentru mine,pe cand ma bucuram si eu de viata de liceu,era la moda o vorba : "Patzasti" ! ...
No si deja v-ati prins k iar am patit-o. De data asta problema a fost de natura apocaliptica . Sambata inspre seara,pe cand calatoream dinspre Sambateni spre Cluj ,plictiseala ma pune sa-mi verific si eu lista de mess`,dak tot si-a luat sor-mea "telecomanda galaxiala s" .Si iata ca dau "sign in " dar cine-a mai stat sa citeasca pe-acolo alte minuni cand emotiile provocate de atingerea unui aproape iphone erau atat de mari:)) . Asa ca dau "yes" la o oarecare porcarioara...astfel incat in agenda lui sora-mea se umple de contacte de nu mai stiai ,e nr de telefon sau id.Ne-am hotarat sa rezolvam problema kre acum nu mai era a mea,ci a binefacatoarei mele cat mai rpd,asa ca am sters toate contactele.Duminica pe la amiaz cand intru si eu ca tot omu dupa biserica pe mess,realizez cu stupoare k in lista mea exista ...nici mai mult nici mai putin de 26 de contacte .Sa fie vreun virus? sa fie vreo mana rau facatoare cu o minte diabolica? sa fie o eroare de la yahoo ? ...sau e doar simpla consecinta a faptei mele de odinioara.! Misterul nu l-am elucidat ,deoarce recuperarea contactelor acumulate in ani de zile parea prea mult pentru mine . Cu un mic anunt pe facebook am rezolvat intr-o oarecare problema,insa indoielile in inimile pretendentilor mei cum k i-am ignorat si-au facut treptat aparitia:)) ... Dar asta e alta poveste,despre baietii care odata cu venirea primaverii ,arunca unditele dintr-un autobuz in altul ,nestiind k sunt deja ancorata :))
In concluzie ,fericita si atinsa zilnic de UV`uri tupeiste ,cu vise proaspete pe stoc,imbogatita de culoarea primaverii si invelita de speranta ,va doresc patzanii fericite ! Sa vezi culoarea,sa admiri lumea,sa dai jos din haine ,pune ochelarii,du-te de vrei la solar,schimba-ti putin look`ul ,ai putea incerca chiar o tunsoare noua...pune castile-n urechi,ignora forfota,si calca pe scena ca un om nou! (se pare ca functioneaza :-> )

joi, 10 martie 2011

Virus infect tratat cu coji de portocale

Ultima fitza pentru tratatrea virozei la bordul corabiei se numeste rom cu coji de portocale.
Dupa o saptamana de eurespal,coldrex,expectorante si alte cateva siropuri naturiste cu muguri de brad propolis si nu numai, cateva nopti nedormite ,inhalatii cu ceai de ierburi vindecatoare si aducatoare de "noroc",dupa o zi a femeii petrecuta in pat implorand zeii sa faca tusea sa-nceteze ,dupa ce era sa fiu scoasa pe balcon in cateva nopti de catre a mea surioara din cauza tusei...am ajuns iar la antibiotice,ca asa nu se mai poate.Peste astea adaugam elixir vindecator cu foi de dafin si portocale.
Ca sa fiu sigura k la noapte nu va sta nimeni langa patul meu frectionandu-mi mainile si picioarele cu spirt,sau nu voi pune cartofi in talpi pentru a-mi scadea febra,sare fierbinte pe piept sau compresa cu otet de mere ...am decis sa recurg la o dushca de rom:)) ...Si iata ca tocmai am intocmit o lista de leacuri babesti si mai putin babesti pentru vindecarea tusei si a febrei . Tocmai mi-am adus aminte, ca o dushca de palinca ardeleneasca ar fi remediat imediat situatia ... dar am fost informata ca membrii corabiei s-au dat pe coctailuri de cand cu intrarea in UE,iar dezamagirea a fost enorma.
Acum,romul cu miros de portocale m-a cam bagat in ceata si m-am pierdut printre randuri si detalii...patul imi trage cu ochiul asa ca am sa profit de momentul de ameteala al virusului NH12OPHGOMFG ,si-am sa va spun nb :*