Se duc dintre-ai nostri ostasi,
se-ntorc in locul fara de suspine...
ei sunt acum,cu Tin` fruntasi
dar noi mai stam printre ruine!
E drept ca despartirea doare
E si mai drept ca ne-or lipsi,
Si ne-ntrebam: "Cu ce scop oare
am fost de-acestia parasiti?"
Suntem atat de limitati ,
incat ii plangem,si jelim
Si nu vedem cum ei de Tine
vor fi in ceruri rasplatiti!
Ei pretul l-au platit aicia,
Durere,chin si plans amar
Si-au dus cu demnitate crucea
In ceruri vor fi binecuvantati!
Se duc dintre-ai nostri ostasi,
se-ntorc la Tine-n templu ...
ei sunt acum cu Tin` fruntasi
Ajuta`ne sa le urmam exemplu !
In memoria lui Calin Ille ,9 Martie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu